Am dat fuga la câţiva km. de Timişoara, în parcul dendrologic de la Bazoş. Ne-am plimbat pe aleile lui câteva ore după amiază, Theodor a umblat desculţ prin iarbă şi toţi trei (plus my in-laws) am respirat aer curat, poluat din când în când de fumul câte unui drumeţ care nu s-a putut abţine să nu fumeze. Ne-a însoţit tot timpul cântecul păsărelelor, iar la final am auzit clar cântecul cucului. Pe drum spre casă ne-am oprit la o pensiune particulară pe marginea unui lac artificial, în apropiere de râul Bega. Ne-am ghiftuit cu ciorbă şi friptură de miel.
Cu ce rămânem după 2023 (III)
-
*Anul 2023 încă nu s-a încheiat pentru unii. Lucrează încă la deconturi
pentru că, și asta am auzit în cor, a fost un an cât trei. Alte voci spun
că anul...
5 weeks ago