Din puţul gândirii

Ev.Z citează sursa ziare.com, care a publicat câteva din perlele elevilor români de la Bacalaureatul acestui an: „În cunoscuta baladă Mioriţa, sunt descrise câteva întâmplări în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnătoare, şi un cioban care şochează prin prostia lui. (...) Toma Alimoş era viteaz pentru că cu o mână conducea calul, cu o mână îşi ţinea maţele şi cu o mână se bătea cu Manea. (...) Inima este împărţită în două atricule şi două testicule. (...) Lăpuşneanu s-a ţinut de cuvânt când a zis «De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu!». Dovadă că azi cel mai întâlnit nume este Popescu. (...) Zoe şi Tipătescu se iubeau pe la spate. (...) Ion Creangă s-a născut între anii 1887-1889.(...) Împăratul avea o grădină şi în fund un măr. (...) Moromete făcea pârtie pe salcâm ca să se dea cu sania. (...) Eminescu este trist pentru că nu a reuşit să facă nimic în viaţa lui.“ Comisia Europenă – se spune acolo - a dat publicităţii un raport privind progresele înregistrate în domeniile educaţiei şi formării profesionale. Astfel, potrivit studiului prezentat de CE, România şi Bulgaria sunt pe ultimul loc, cu un procentaj de 50 la sută din totalul adolescenţilor în vârstă de 15 ani cu performanţe slabe în a citi şi înţelege un text, urmate de Grecia cu 27,7 la sută, Italia 26,4 la sută şi Spania 25,7 la sută. Concluzia editorialului: Pur şi simplu, toate guvernele postdecembriste şi-au bătut joc de învăţământ. Profesorii şi dacălii au devenit nişte paria ai societăţii, iar fiecare ministru şi-a propus o reformă, debusolând şi mai mult sistemul. La acestea se adaugă, bineînţeles, şi delăsarea elevilor, care nu mai au efectiv modele. La ce să înveţi, când ai drept idol vreun fotbalist sau un Gigi Becali? Ce rost are să-ţi toceşti coatele pe băncile şcolii, când poţi vinde o parcelă de pământ sau să ai noroc precum Monica Columbeanu?