Charity rock

Azi am ascultat Misa I, Te Deum şi Simfonia a II-a de Bruckner – toate recomandate şi trimise de Adrian Enescu. De la amicul nostru CV am primit două invitaţii la un concert umanitar pentru Nae Tarnoczi, care acum este grav bolnav. Nefiind rocker în tinereţe, nu am ştiut de acest muzician timişorean, însă auzind că va cânta şi Ilie Stepan (ex-Pro Musica) pe care-l preţuiesc în mod deosebit (mai ales de când, părăsind formula rock-ului, a produs albumele Sensul vieţii şi Undeva în Europa), n-am mai stat pe gânduri şi-am acceptat. Aşa că, după ce am mai trebăluit prin casă, am pornit tustrei spre Capitol – unde cu o seară înainte Orchestra Filarmonicii a cântat Ultimele şapte cuvinte de pe cruce ale lui Iisus de Haydn. Noi n-am ajuns, din păcate, însă m-am consolat cu nişte fragmente găsite pe You tube. Ne-am văzut scurt cu Corduţa şi Darian, apoi – puţin stingheri, recunosc, nefiind niciunul din noi spectatori de concerte rock - am intrat în sală. Ne-au întâmpinat, prin boxele uriaşe, nişte ritmuri (de pe play list-ul conceput de organizatori) ce-mi aminteau de Dire Straits (poate chiar ei erau). În deschiderea spectacolului Doru Iosif şi Saşa Stoianovici au intrepretat – la un fel de mandolină, diverse instrumente de suflat, voce - nişte cântări ancestrale. Am reţinut câteva versuri care ne îndemnau să ne amintim de cei ce ne-au dat nume. În rest, nişte sunete de baladă, stranii şi tulburătoare, ca dintr-o altă lume. În nici un caz acele sunete hard rock sau heavy metal de care m-am temut. Theodor a ascultat cu mare plăcere. Ilie Stepan şi Horia Crişovan au cântat apoi câteva cover-uri electrizante (dintre care am recunoscut Hotel California şi tema lui Goran Bregovic din filmul Arizona Dream – Theodor jubila şi a ţinut să ne spună că a mai auzit această melodie în maşină). Am plecat în timp ce se produceau pe scenă cei de la Bega Blues Band (care au cântat cover la Riders on the Storm). Până la maşină ne-a cam plouat. În jurul Catedralei, în ciuda ploii, era în toi slujba Prohodului.