Am revăzut, cu o parte din elevii mei de-a XII-a, admirabilul debut din 1977 - al lui Ridley Scott (regie) şi Frank Tidy (imagine) – The Duellists. M-a încântat – once again - şi muzica lui Howard Blake. Ajuns acasă am căutat info pe imdb şi am dat peste pagina www a compozitorului – o excelentă carte de vizită a operei sale de o viaţă (muzici corale, orchestrale, chamber music, instrumental music, soundtracks, stage works etc.). Am descoperit astfel că Howard Blake este şi autorul (şi orchestratorul) muzicii de la minunatul cartoon (27’) din 1982, produs de Channel 4, The Snowman, al cărui hit, Walking in the Air te umple de nostalgie la fiecare nouă audiţie. M-am bucurat să găsesc pe site-ul oficial al lui Howard Blake câteva secvenţe sonore din fabulosul soundtrack de la The Duellists. Theodor a stat cuminte la noi în braţe pe toată durata derulării desenului animat The Snowman (l-am urmărit pe you tube), iar la sfârşit a cântat la pian tema din Walking in the Air. La şcoală, unul din elevii mei de-a noua – foarte inteligent, de altfel – a ţinut să spună (nu mai ştiu cum a venit vorba) că el crede în Dumnezeu 50%, că el „vrea dovezi”. Uneori uit că generaţia lor (generaţia fast, generaţia pro) este pur şi simplu drogată cu imagini-clip, cu ritmuri frenetice, cu movies made in the USA, iar problemele metafizice, dacă (sau când) mai apucă să şi le adreseze se nasc şi se dezvoltă în acest mediu fast, suprasaturat de sound and fury.
