Aseară, la Filarmonică, piese pentru oboi (Laurenţiu Baciu), fagot (Cosmin Bălean), pian (Sorin Petrescu) şi cvintet de coarde: viori (Lucian Petrila, Gabriela Petrila), violă ( Iuliana Birtea), violoncel (Simona Boţu) şi contrabas (Csaba Santa). S-a cântat din: Benjamin Britten (Şase metamorfoze după Ovidiu), Händel (Sonata în fa major pentru oboi, fagot şi bas continuu), Haydn (Trio în fa major) şi Fr. Chopin (Scherzo nr.1 op.20, Bolero op.19 şi Tarantella op.43). Lucrarea lui Britten mi-a amintit de adolescenţă. Eram în, cred, penultima clasă de liceu când aveam să descopăr – graţie Inginerului – Metamorfozele lui Ovidiu (traducerea în proză). Citeam atunci cu nesaţ acele secvenţe din mitologia greacă în care fiinţele se transformau. O, tempora!
p.s. După câteva luni de alfabetizare, şcolarizare, woodywoodpecker-izare etc. (mulţumiri instructorului care – vorbăreţ, glumeţ, dar în acelaşi timp sever - a fost mai mult decât un simplu dascăl) mi-am luat permisul de conducere. Sau, mai bine zis, Cel Multmilostiv a arătat îndurare şi m-a îngăduit (slavă Ţie, Doamne!) în poporul celor cu drept de a şofa. După câteva minute, examinatorul zice: „Ai noroc că ţi-au ieşit parcările, că altfel…Ne oprim aici că dacă mai conduci zece minute faci infarct.” Şi nu greşea, pentru că – îngrozit de un posibil eşec – ajunsesem să tremur ca varga. Dacă mă încredeam în pronosticul pentru zodia mea, auzit de dimineaţă la radio (seara, o reuniune de grup pentru a sărbători un succes) scăpam şi de emoţii şi de tremurici...
[later edit] Reuniunea s-a produs, într-adevăr, seara la ora 9 când – aşa cum ne-am propus - am ajuns la clubul înecat în fum Manufactura de pe malul Begăi. L-am ascultat într-un microrecital pe naistul Mădălin Luca – a interpretat prelucrări folclorice la nai & orchestră electro-acustică. Acolo i-am întâlnit pe Csabi şi pe Richie. Faină atmosferă la Manufactura şi ar fi şi mai faină dacă nu s-ar fuma…