skip to main |
skip to sidebar
O ceată de 70 de spectatori, în majoritate tineri (sub 30 de ani), a urmărit a bout de soufle Concurs de Dan Piţa într-un amfiteatru UVT. Au stat ţintuiţi pe scaune şi au pus întrebări după terminarea proiecţiei. De la RN aflu că doar o treime din ei erau membri A.S.C.O.R în urbea noastră, restul fiind neafiliaţi acestei ascociaţii (a cărei căpetenie este RN). Cred că le-a plăcut şi au percutat la mesajul strong al acestui film, chiar dacă – majoritatea for the first time - ei îl văd (spre deosebire de generaţiile mai vârstnice) într-o lume ce nu suferă de strechea totalitarismului. Oricum, filmul lui Dan Piţa are – pe lângă un miez duhovnicesc bogat - deschidere, metaforă, poezie şi nu îmbătrâneşte cu una-cu două. În recentul clasament (primul realizat vreodată) al filmelor româneşti, alcătuit de un număr de (cred) 40 de film critics din România, Concurs a ieşit pe locul 14 (din 60). Îndrăznesc să sper că va fi mai norocos - la fel ca Meandre (primul sub linie, pe locul 11), Moromeţii (by the way: pe you tube au postat recent un material nostalgic-înduioşător intitulat Moromeţii...după 20 de ani), 100 lei, Pas în doi, Faleze de nisip) la clasamentele următoare. Pe mine unul acest film m-a hrănit în anii adolescenţei şi mă hrăneşte neîncetat ever since. De aceea refuz să-i comentez doar stilul şi detaliile tehnice. Cred că substanţa lui merge mână-n mână (cum – din păcate - rar se întâmplă) cu forma, cu mijloacele cinematografice de exprimare. Şi invers.
În fine, filmul (pe care-l revăd a nu mai ştiu câta oară) mă invită să reflectez un pic (involuntar) la soarta Artistului (să-i numesc doar pe Dan Piţa şi pe Claudiu Bleonţ) mărturisitor de talent în vremuri ostile (anii optzeci), eşuat apoi în derizoriu când opreliştea ideologică a căzut (pentru că, nu-i aşa, oameni suntem, iar ispita-i mare). Şi-ajungem astfel tot la paradoxul lui Gide: Arta se naşte din constrângere, trăieşte din luptă şi moare de libertate.
P.S. Last night, at the concert hall, they were playing Paganini (Concert no.2 for violin & orchestra) and Tchaikovsky (Symphony no. 6).