Wednesday, 18 June 2008

Melting time

N-am să pricep niciodată, oricât m-aş strădui, de ce unul şi acelaşi om – purtându-se la fel în împrejurări asemănătoare, dar cu alţi oameni - dă naştere la impresii şi reacţii atât de diferite în rândul celor cu care intră în contact. De ce, altfel spus, suntem pentru unii mumă, iar pentru alţii ciumă? De ce găsim uşor resurse de iertare pentru unii şi ne împotmolim atunci când trebuie să îi iertăm pe alţii? Ce chimie şi ce logică ne ghidează, tainic, purtarea?...Întrebări atinse şi ele de aripile deşertăciunii, dacă ne gândim că facem umbră pământului o vreme, vai, atât de limitată (o clipă dintr-un infinit de clipe) şi scânteia de lumină pe care o avem în noi – de care suntem sau nu suntem conştienţi – se stinge parcă tot mai mult, cu fiecare fir alb răsărit la tâmplă. Iar resuscitarea ei e extrem de anevoioasă...

2 comments:

ttvdesign said...

nu cred ca pot sa dau un raspuns exact la "de ce?", insa as putea aplica o mica teorie... idee...
exceptand partea ca unele persoane te agreeaza, altele nu, eu vad viata ca pe o mare, un ocean... plin de valuri, turbulente, ape calde si reci, tulburi si clare, shallow and deep, dar in special valuri. tot ce se intampla in viata se intampla in valuri, de la succes si pana la viata amoroasa, sentimentala. astfel, daca astazi te intelegi bine cu o persoana, iar cu alta te iei de par si nu poti lega o vorba cu ea, maine va fi invers... astfel apar reactii diferite intre oameni. ma rog... depinde si cat de narrow sau open minded sunt persoanele in cauza.
"friends come and go"...

de la sangele din vene, aerul care circula prin plamani, pana la ciclul zi-noapte, vara-iarna, viata-moarte, toate sunt valuri, mai regulate, ce-i drept (in sensul ca sunt firesti), iar valurile din vietile fiecaruia sunt create de bolovanii si stancile de pe fund (don't laugh)(cum ar fi parintii, educatia, modul de viata), de furtunile de la suprafata (de exemplu cunosti o persoana speciala, castigi la loto sau pierzi toata averea) si de distanta pana la uscat (gandirea, ratiunea). some people make it to shore, dar acesta e prea mic, si dupa un timp il fura din nou valurile mai mari. it's like living in a big bubble, ca in "truman show", cine stie ce se afla dincolo de tarmurile noastre, de peretii nostri care ne limiteaza existenta. pana cand vom afla, vom ramane in marile si oceanele noastre, unii plutind in deriva, altii ajutandu-se de o vasla sau de un colac aruncat de cineva...

saskiul said...

interesanta teoria valurilor pe care o enunti. it makes sense. dincolo de factorul 'valuri', dincolo de factorul 'stanci' raman la ideea ca exista si acel factor numit 'mister' - e 'chimia' care ne permite apropierea de unii si ne catalizeaza departarea de altii...altfel, odiseea e aceeasi...