Saturday 24 January 2009

Week-end

Lui Theodor i-am scos, ieri, incisivul de deasupra strungii pricinuite de extracţia (de către dentista noastră) incisivului inferior. Pentru că se balansa cu uşurinţă, i l-am smuls – la îndemnul lui Buni - în câteva secunde, de teamă să nu-l înghită cumva când mănâncă.
Joi am fost la Trei surori by Ada Lupu. S-a jucat foarte aproape de public. Scena era practic în mijlocul spectatorilor, astfel că puteam – de voiam – să-i atingem. Dincolo de povestea cehoviană (din aceeaşi zonă cu Platonov, cu Livada..., cu Pescăruşul) – cenuşie, hopeless şi deprimantă – gândul mi-a zburat la condiţia actorului, la starea de joc pe care trebuie să şi-o inducă (şi pentru care, desigur, e nevoie de multă pregătire, pe lângă talentul nativ) de fiecare dată când sună gongul. Câtă concentrare, câtă detaşare, câtă energie!...
Vineri seara am mai îngheţat o dată la filarmonică. Orhchestra condusă de Radu Popa i-a reînviat pe Elgar (Serenada pt. orchestra de coarde), A. Jolivet (Concertul pt. percuţie şi orchestră), Grieg (Suita 1 Peer Gynt) şi Ceaikovski (Uvertura Romeo & Julieta).
Azi am fost cu Theodor la ora de înnot. Eu am înnotat, în entrance lounge, prin paginile – numeroase – volumului Modern Times, citind despre transformările politice din Europa de Est după 1945. La radio, transmisiuni live din diferite oraşe (Bucureşti, Iaşi) dedicate zilei Unirii (150 de ani de la Unirea din 1859), declaraţii patetice şi cântece patriotice. Am auzit astfel Iubirea de moşie (cu Vali Sterian) şi, după mai mulţi ani, Ce noroc să fii român (Vasile Şeicaru-Ion & Doina Aldea Teodorovici / versuri: Grigore Vieru). Cu excepţia lui Şeicaru, toţi cântă acum pe alte plaiuri, poate mai bune, în cer.

No comments: