The Song of Songs

În a doua zi de Crăciun ne-au vizitat prietenii noştri, Adina, Sile şi băieţelul lor, Radu. Chiar din prag, Radu - care s-a făcut băiat mare - a început să ne colinde (O, brad frumos). Theodor, de la pian, l-a acompaniat imediat. Am povestit despre năzdrăvăniile copiilor noştri (normale, în fond), despre planurile noastre de Revelion (noi la mănăstirea Sâmbăta, de la poalele Făgăraşilor, ei la Budapesta), despre rutina de fiecare zi care lasă puţin loc pentru recreere şi puţin timp pentru întâlniri cu prietenii.

Azi, prăznuirea lui Theotokos because she gave birth supernaturally to the Son and Word Of God, and thus became the instrument of the salvation of mankind. Găsesc - în Femeia şi mântuirea lumii, de Paul Evdokimov – câteva cugetări interesante despre femeie: „Din punct de vedere biblic, femeia nu este un ajutor-slugă, ci o faţă către faţă; în faţa fiului lui Dumnezeu stă fiica lui Dumnezeu – unul îl completează pe celălalt. (...) Singurătatea nu poate schimba nimic, căci bărbatul îşi regăseşte femininul în propriul său suflet (anima, partea feminină) şi în nevrozele sale. (...) A spune te iubesc înseamnă trăim de-a pururi. În acest da, în raza ochiului veşniciei, două fiinţe faţă către faţă îşi spun una alteia cuvântul din Cântarea cântărilor: Iubitul meu este al meu şi eu sunt a lui. (...) Lumea fundamental masculină, în care harisma femeii nu joacă niciun rol, este din ce în ce mai mult fără Dumnezeu, fiindcă este fără Mamă şi nu se poate naşte Dumnezeu în ea. Este simptomatic faptul că în această ambianţă homosexualitatea se afirmă deschis.”