Wednesday, 9 April 2008

All we need is love

Ce neinteresantă este ura, ce fără de appeal e omul care dispreţuieşte la nesfârşit. Devine plictisitor, obositor, sufocant – a real nuisance - contabilizând orice greşeală a celorlalţi. Reuşim deci să fim plăcuţi, interesanţi şi cu appeal în măsura în care ne împărtăşim din (ne conectăm la) acea stare de iubire, de compasiune (străină de îngâmfare şi falsă superioritate), de înţelegere a rostului lucrurilor. Şi poate că - apostolul Pavel, Shakespeare, Cervantes, Dostoievski, The Beatles & comp. au dreptate - sensul vieţii acesta e: deprinderea cu (şi râmânerea în) starea de iubire. Omul care iubeşte este înconjurat de taină pentru că iubirea – spre deosebire de ură – este o taină şi atrage, fascinează. Pe de altă parte, la câtă prostie e pe pământ, la câte prejudecăţi şi răutăţi nici nu e chiar greu să ajungi să urăşti, să răsplăteşti răul cu rău. Dar este cu adevărat o minune să te descotoroseşti neobosit de omizile urii ce te-a năpădit, să încerci să uiţi, să ierţi. Cu atât mai minunat, mai vrednic de admiraţie este cel care mai poate să iubească şi a rămas copil pe dinăuntru. Iubirea – e deja un truism – ne poate salva de ridurile premature, de zbârceala şi sluţenia lăsate de ţinerea de minte a răului, de aducerea aminte a nedreptăţilor şi chiar de frica de moarte. Muzica, Arta - atunci când sunt înţelese ca receptacul al acestei energii tămăduitoare şi izbăvitoare – ne pot somehow consola. Avem, în fine, mare nevoie de iubire fie şi din pricină că, lăsându-ne prea uşor în voia urii sau indiferenţei, sfârşim a ne purta aidoma celor pe care aspru îi judecăm. Scorpiile şi moliile de odinioară îşi retrăiesc – în noile generaţii - vieţile pline de venin. Alte măşti, aceeaşi gamă.
Lucrurile sunt însă mai întortocheate: atunci când iubeşti nu-ţi mai trebuie nimic, iar atunci când n-ai iubire în tine zadarnic o cauţi „în afară”. Astfel, o dată ce ai pierdut-o şi ai înlocuit-o cu ură şi indiferenţă nu-ţi mai rămâne decât să te lupţi cu proprii demoni pe care – conştient sau nu – i-ai crescut la piept.

No comments: