Underground chat

Two chrismations this weekend. Îmbisericirea Magdei ne-a prilejuit reîntâlnirea cu prieteni de ieri şi de azi. După ce am încercat să desluşesc semnificaţia...cum să le spun?...„simbolurilor” din numeroasele reprezentări religioase de pe pereţi - a possible recurrent theme: the human heart (Christ’s and Virgin Mary’s) surrounded by a crown of thorns and by a crown of flowers respectively, their fingers pointed to it, while the head bows piously – am coborât la subsol (unde sunt câteva încăperi destinate „liturghisirii” de după Liturghie - sau din timpul Liturghiei - a preşcolarilor) pentru agapă. Bufetul suedez din care am gustat a fost condimentat cu schimburi de impresii şi comentarii (cu câţiva tineri preoţi) despre recentele performanţe ale actorului Dan Puric în cetatea noastră (spectacolul Don Quijote şi conferinţa de la UVT, cu numai două zile – aflu acum – înainte de îngropăciunea mamei sale) şi serile de muzică veche de la biserica luterană. Dosul acoperit doar de dunga (nu tocmai groasă) de panties a unei actriţe din Don Quijote, vizibil timp de câteva clipe (în timp ce – legănat - se plimba pe scenă, cu spatele la public) a fost, cum era de aşteptat, pricină de sminteală pentru unele feţe bisericeşti mai puritane. Această mostră de nudity - şi nu secvenţa finală vădit moralizatoare şi explicit „creştină” - a fost contestată şi criticată. La plecare, Magda stătea într-un fotoliu şi dormea senină în lumea ei, străină - încă – de problemele şi dilemele adulţilor.