Constantin Noica în Jurnal filozofic: „Toată viaţa noastră morală încape aici: între fiul risipitor şi fratele lui. Ne pierdem şi ne căim; sau ne păstrăm şi ne împietrim inima. E rău să nu asculţi. Dar e la fel de rău să ştii să asculţi – şi să ţii minte.” Şansa omului: să deprindă suferinţa, să reziste până la capăt („până în pânzele albe”), mereu primenindu-şi sufletul prin căinţă (vederea şi înţelegerea propriei ratări, acel missing the mark), asemenea fiului risipitor, fără să se acrească. Să suporte ofensa inevitabilă. Oamenii însă nu suportă ofensa, ci, asemenea fratelui fiului, aşteaptă doar lauda.„Când mă laudă cineva, mă cuprinde panica: dacă ar afla tot ce nu ştiu, tot ce nu sunt? Când mă condamnă, mă simt liniştit: sunt totuşi mai bun decât atât.” (J.f.)
2 comments:
Nu stiam ca Noica(tatal) a fost asa de aproape de morala crestina.
Stiu mai multe despre par. Rafail Noica si as fi curios cum se poarta un dialog intre tata si fiu.
Daca Noica a fost un filozof crestin, presupun ca a aprobat optiunea fiului sau de a intra in monahism.
Ai atins un subiect foarte...delicat. In privinta reactiei lui Noica sr. fata de optiunea pentru monahism a fiului se pare ca tatal a recunoscut si apreciat vocatia pentru calugarie a fiului. Asa reiese din scrierile lui. Fiul pomeneste, in scrierile sale, si de mustrarile tatalui, care - pe buna dreptate, as indrazni sa spun - il indemna sa mai puna mana pe o carte, chiar si dupa ce a descoperit "cultura duhului". Daca Noica filozoful a fost un "filozof crestin" ramane la latitudinea fiecaruia sa decida. Cum zice si un film american (relativ) recent, felul in care sunt cultivate cele 21 de grame de suflet este superimportant. Pe unii aceleasi grame ii imping sa constate peste tot diferente si dusmani. Pe altii, gramele de suflet ii indeamna sa cauta apropieri si asemanari. Merita, in orice caz, sa citesti RGATI-VA PENTRU FRATELE ALEXANDRU, JURNALUL FILOZOFIC, JURNALUL DE IDEI si inca altele. Dar, nu-i asa, e nevoie de o pregatire - sufleteasca, desigur - ca pentru orice intalnire.
Pe mine unul, nici CELALALT NOICA, nici CULTURA DUHULUI (de Noica jr.) nu m-au determinat sa nu mai pun mana pe carti "lumesti", altele decat BIBLIA, PATERICUL, FILOCALIA sau VIETILE SFINTILOR. Au contraire. Nu pentru ca aceste doua volume ar contine indemnuri spre cultura universala a omenirii, pentru world literature, music, philosophy etc. (nu e cazul!), ci pentru ca alte lecturi au "marcat". Sa zicem, dintre multe altele, JURNALUL FERICIRII (ca sa ramanem in spatiul crestin de care ai pomenit) si alte carti de Steinhardt, in care cred si pe care il pretuiesc.
Post a Comment