Iceberg

Aseară, înainte de a merge la Arad să-i luăm de la aeroport pe Tatiana & Claudiu (care s-au întors dintr-o mini-lună de miere la Veneţia), am trecut cu Theodor pe la dentist. De câteva zile am observat că icebergul unui nou incisiv inferior se înalţă semeţ, fără ca primul său dinte de lapte să dea semne că ar vrea să predea ştafeta locţiitorului său definitiv. Aşa că, sfătuiţi şi de GP-ul nostru, am apelat la cleştele stomatologului. La început Theodor a găsit că-i amuzant să folosească scaunul rabatabil drept tobogan. Apoi, când dentista i-a spus că va folosi un spray ca să amelioreze durerea, s-a opus, alegându-se cu limba şi buza de jos puţin umflate, căci un pic de spray tot a apucat să-i administreze. În cele din urmă a acceptat să-i facă extracţia. Şi am văzut cum - sub ochii noştri şi sub acţiunea cleştelui stomatologic - incisivul a ieşit la pensie, lăsând care liberă noului venit. În primele secunde Theodor s-a zvârcolit şi a plâns, dar după două-trei minute a şi uitat de supliciu, începând să cânte şi să se dezmierde...Mi-am amintit de o scenă horror din Marathon Man (1976) – un film de John Schlessinger pe care l-am urmărit îngrozit la televiziunea iugoslavă pe la mijlocul anilor 80, în care Laurence Olivier (un fost torţionar nazist) îi extrage pe viu un dinte lui Dustin Hoffman.