Monday 15 February 2010

Undă verde

Am primit prin poştă primul meu driving licence. Aşa că m-am suit la volan (asistat de consoarta cuprinsă - în anumite momente, când mi se mai oprea motorul în intersecţii - de atacuri de panică) şi-am navigat prin traficul urbei până la şcoala lui Theodor. Ne-am întors acasă pe înserate, aşa că am fost pe post de co-pilot.

Theodor a primit un dar frumos (de la fam. Pr. CJ): o icoană din lemn de arin cu Sf. Mare Mucenic Theodor Tiron (prăznuit de Biserică în 17 februarie), sculptată – cu multă dăruire şi pricepere - în basorelief. Despre acest sfânt mucenic se spune că a mărturisit – în secolul al IV-lea AD - că Hristos este Dumnezeu şi a batjocorit idolii elinilor ca pe nişte „statui neînsufleţite” şi „lucruri făcute de mâinile omeneşti”. Pentru că a ars statuia pe care elinii o socoteau „mama idolilor”, a fost chinuit, iar apoi şi a aflat sfârşitul într-un cuptor aprins. Se mai spune că „a izbăvit poporul ortodox de mâncarea din animalele junghiate idolilor”, apărându-i în vis Arhiepiscopului Eudoxie, căruia i-a poruncit să-i anunţe pe creştini să nu cumpere nimeni nimic din piaţă, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert cu miere (coliva).

Elevii mei de clasa a XII-a au avut proba orală a examenului de limba şi literatura română. Ne tot lamentăm că generaţia de acum nu citeşte, nu ştie să comunice, să se comunice, minte şi vrea să fie minţită…Peste încă 30-40 de ani – când bombardamentul şi spălarea de creiere prin mass media îşi va fi desăvârşit lucrarea de dărâmare şi schilodire a sufletelor de copii - cei de azi ni se vor părea senzaţionali, teribili, geniali.



4 comments:

Anonymous said...

cred ca esti mult prea pesimist in legatura cu noua generatia .lumea nu a inceput si nu seva sfarsi cu noi , so long

saskiul said...

Pesimist? De ce-aş fi pesimist? 57% dintre elevii de cetăţenie română care s-au prezentat, ieri, la proba orală (română) de bacalaureat sunt – anunţă comentatorii - foarte buni. Ei ştiau că vor trece examenul fie că au învăţat ceva, fie că nu. Ei spun: „Eu nu am citit nimic, normal. Sper să îmi cadă MOROMEŢII, de Ion Creangă, că e mai uşor.” Sau: „Am trecut de două ori la şcoală, în tot anul. Sunt o persoană cunoscută în oraş. Profesorii nu prea mă ştiu" Altul: „Mă lăsară paf subiectele” Unul care a primit nivelul (calificativul) „avansat” spune: „Mă dădură pe spate subiectele astea. Parcă sunt picate din cer.” Iar unul „experimentat”: „Am avut un text literar, dar nu mai ţin minte autorul, nu era foarte cunoscut. Era ceva cu Şerban. Textul era despre viziunea lui asupra emisiunilor TV”. Mai e loc de pesimism cu atâţia elevi „avansaţi” şi „experimentaţi”?
Nu sunt pesimist, nici n-aş putea. Sunt dascăl, îmi iubesc meseria, îmi place să lucrez cu elevii de liceu.

Anonymous said...

elitele nu reprezinta 80% dintre elevii prezenti la bac , poate 1 % este elita . ea l-a citi pe marin Preda si ea va face ceva constructiv pentru societate . Acum priveste inapoi , tu nu ai evoluat de la varsta de 18 ani ? ba da , invatam si evoluam constant , uite eu traiesc in canada si studiile pana la liceu sunt foarte facile ei in locurile unde se formeaza elitele , lucrurile stau altfel , la colegiu si universitate se invata din greu si serios , stereotipia romaneasca spune ca pana si cel de la saiba trebuie sa recite din emminescu- fals .

saskiul said...

Aşa e: elitele nu reprezintă niciunde 80% dintre elevi. Dacă te referi la acei 1 % care pot trage după ei societatea, sunt de acord. Nu ştiu de la vârstă anume am „evoluat” şi nici de la care am „involuat”.
Bănuiam că în State şi în Canada (unde spui că te afli) se pune preţ pe elite, se încurajează vârfurile. Aici li se dă în cap. Stereotipia românească le striveşte ca pe nişte furnici. Dar nu numai pe ele, ci pe oricine este „diferit”. În numele unui tip sau altul de egalitarism, de uniformizare prost înţeleasă. Scapă cine poate, cine are zile sau … know how.