Ieri seară am ajuns, cu Theodor, la un concert de excepţie. N-am mers, recunosc, pentru solist (violonistul de talie internaţională Remus Azoiţei), ci pentru lucrările din program: Weber (uvertura Oberon), Smetana (poemul simfonic Vltava), Sibelius (Concertul în re minor pentru vioară şi orchestră op.47). Ca triplu bonus, Azoiţei a oferit apoi Salut d’amour (Elgar), nişte Capricii de Paganini şi o Fugă de J.S. Bach – nota bene: toate interpretate fără partituri. De la magazinul de cărţi din holul Filarmonicii am luat un volum despre vieţile şi opera marilor compozitori occidentali, într-o prezentare accesibilă. Am de gând să le citesc din ea lui Theodor şi, când va creşte, lui Ioan.
No comments:
Post a Comment