Insight

Am luat ieri cu mine volumul de poezii Bună seara, iubito II al lui Lucian Avramescu. Cum străbaterea oraşului în tramvai îmi ia ceva vreme, îmi pun uneori în raniţă câte o carte. Răsfoind acest sequel liric (apărut prin 2004) constat că fibra poetului pulsează mai cu seamă în partea a doua a volumului, care de altfel conţine reluări ale vechilor hituri, nimic original. Astfel, stihurile scrise după 1989 sunt marcate (asemenea editorialelor pe care, în perioada băsesciană jurnalistul Lucian Avramescu le scrie virulent anti-Băsescu pentru Jurnalul naţional) de ştampila „epocii de tranziţie”, de conjunctural. Găsesc totuşi nişte versuri care-mi plac:

pot să am vârsta îngerilor

vârsta părinţilor mei sau chiar vârsta lui Dumnezeu

nimeni nu va consemna vreodată

decesul dragostei în sufletul meu

există iubirea ca un vin tânăr

şi ca un vin vechi iubirea târzie

primul se urcă iute la cap

celălalt e mai încet în pahare

şi pe scări întârzie

să te apropii de amurg

cu înfiorarea dragostei în tine

nu şchiopătând în cârja singurătăţii

ci cu odăile inimii pline

să iubeşti până în ultimul ceas

cu inima, atunci când trupul te lasă

să iubeşti acvariul umanităţii multicolor

care-i tragica şi fericita ta casă

există iubirea ca un vin tânăr

şi iubirea ca un vin vechi păstrat în potire grele

cu ea, cu această iubire, cei norocoşi

trec pragul spre stele

După amiază, coincidenţă: mă sună bunul meu amic din vremea adolescenţei (fan şi el Lucian Avramescu şi Adrian Enescu – nu degeaba am fost, câţiva ani, vecini de bloc – azi de meserie criminal lawyer for the government) să mă roage să-l vestesc pe Lucian Avramescu de vizita pe care el, pe post de Sherlock Holmes, doreşte să i-o facă. Motivul? Un articol publicat recent de L.A. despre nişte delapidări de fonduri europene. Îi răspund amicului meu că, în ciuda simpatiei pentru nu puţine poezii de-ale lui Avramescu (şi a versurilor scrise pentru albumele evergreen ale grupului STEREO şi ale Loredanei Groza, pe muzica lui Adrian Enescu), nu îl mai urmăresc cu interes pe jurnalistul editorialist Avramescu, datorită înregimentării sale întru a-l desfiinţa cu totul pe actualul preşedinte Băsescu, în condiţiile în care trece sub tăcere (aproape) orice aberaţie şi nelegiuire din partea „opoziţiei”. Anyway, am căutat numărul de telefon al poetului şi l-am sunat. Şi-a amintit imediat de mine, de noi, a vrut să ştie cum mai e Theodor. A spus că inteligenţa, dacă e, poate înlocui celelalte neajunsuri şi neputinţe. Aşa credem şi noi.

Tot despre inteligenţă – ca insight, ca putere de înţelegere, ca discenământ – se vorbeşte şi în pericopa biblică sosită azi prin poşta electronică: His divine power has granted to us all things that pertain to life and godliness, through the knowledge of him who called us to his own glory and excellence, by which he has granted to us his precious and very great promise, that through these you may escape from the corruption that is in the world because of passion, and become partakers of the divine nature. For this very reason make every effort to supplement your faith with virtue, and virtue with knowledge, and knowledge with self-control, and self-control with steadfastness, and steadfastness with godliness, and godliness with brotherly affection, and brotherly affection with love. For if these things are yours and abound, they keep you from being ineffective or unfruitful in the knowledge of our Lord Jesus Christ. For whoever lacks these things is blind and shortsighted and has forgotten that he was cleansed from his old sins. Therefore, brethren, be the more zealous to confirm your call and election, for if you do this you will never fall. (St. Peter's Second Universal Letter 1:1-10)