Umbrele filmelor uiate

Am revăzut cu elevii mei de-a noua Tootsie şi Kolja, iar cu cei de-a zecea Tini zabutykh predkiv / Umbrele strămoşilor uitaţi. Filmul lui Paradjanov din 1964 e, de fiecare dată, un regal. Starea pe care mi-o dă s-ar putea numi umbrele filmelor uiate. Explozia de culori şi de vitalitate i-a fascinat, fără îndoială, şi pe autorii acelui film feroce şi morbid semnat Oliver Stone: Natural Born Killers. Sângele ce împroşcă ecranul în momentul uciderii tatălui lui Ivan de acel boier răzbunător este acelaşi – dar totuşi altul – cu sângele de-un roşu strident care – în secvenţa genericului - acoperă întreg parbrizul maşinii cu care hoinăresc asasinii bezemtici Mikey & Mallory. De asemenea, caii roşii ne-nşeuaţi ce par să zboare într-una din secvenţele de început ale Umbrelor... (în occident filmul a circulat cu titlul Caii de foc) se regăsesc în genericul filmului lui Stone. Şi încă: legământul pe care-l fac Ivan şi Maricika înaintea plecării flăcăului cu oile la munte (acela de a privi, fiecare, la aceeaşi stea, spre a se simţi mereu alături) îl regăsim şi în povestea asasinilor postmoderni. Cu precizarea – esenţială – că aceştia nu-şi fac jurăminţile într-o poieniţă de primăvară, ci undeva pe un câmp întunecat, la marginea unei şosele, în timp ce amândoi urinează. Această deosebire marchează distanţa epocală de stare, formă şi mesaj dintre aceste filme despărţite parcă nu doar de 30 de ani, ci de 3000 de ani de civilizaţie.

Aseară, după recitalul de pian (Horia Mihail) şi vioară (Alexandru Tomescu) în cadrul turneului Stradivarius (în program: W. A. Mozart - Sonata pentru pian si vioara nr. 26 în Si bemol major, K. 378; L. van Beethoven - Sonata pentru pian si vioara nr. 4 în la minor, Op. 23; C. Saint-Saëns - Introducere si Rondo Capriciosso, Op. 28; N. Paganini - Variatiuni pe coarda sol pe o tema din opera “Moise” de Rossini şi Dansul vrajitoarelor, Op. 8) am fost toţi trei la Casa cu flori, împreună cu Manuela, Oana, Ramona. Am primit, de la Oana şi Manuela, trei ghivece cu flori – o mică familie – cu ocazia aniversării noastre - very kind of them.

La concert m-am întâlnit cu Ioana şi cu fostul meu profesor de engleză de la UVT, Sorin Ciutacu. Am vorbit despre Spoorloos şi Enigma, despre Dan Piţa şi Adrian Enescu. L-am zărit şi pe dl. Gabor şi, da, pe tatăl meu, care a venit să ne spună câteva banalităţi şi s­ă-l salute pe Theodor.