Varsta inocentei - La lengua de las mariposas

La Lengua de las mariposas / Lecţia despre fluture (1999) este una din acele experienţe magice, de neuitat, care ne aminteşte cu nostalgie de frumuseţea idilică „vremurilor vechi” (evocate în filme precum: Il Giardino dei Finzi-Contini, 1900 sau La vita è bella), într-o vreme când timpul (anii turbulenţi şi fanatici imediat premergători Războiului Civil din 1936) – la fel ca în Moromeţii lui Marin Preda – nu mai avea răbdare cu oamenii. Noile transformări şi „glisări” sociale (naşterea fascismului) sunt reflectate în conştiinţa micuţului Moncho, zis şi Vrăbete (Manuel Lozano), un băieţel astmatic de şase ani.

Adaptat de scenaristul Rafael Azcona după romanul lui Manuel Rivas Que Me Quieres, Amor, Lecţia despre fluture urmăreşte relaţia dintre Moncho şi (în regia lui José Luis Cuerda) vârstnicul său învăţător liberal (şi „anarhist”, căci iubeşte natura şi libertatea mai mult decât dogmele bisericeşti sau pe cele politice), Don Gregorio (Fernando Fernan Gomez) – paralela cu prietenia neobişnuită dintre băieţelul şi proiecţionistul din Nuovo Cinema Paradiso este inevitabilă. Un copil sensibil, un dascăl dăruit meseriei sale, câteva tuşe ideologice uşor teziste (idealizarea taberei republicane, sprijintă de muncitori, intelectuali şi alţi simpatizanţi de stânga în detrimentul forţelor naţionaliste de dreapta: aristocraţia, armata, Biserica Catolică – vehement ostile politicii celei de-a doua Republici Spaniole), niţel umor şi chestiuni de familie – toate surprinse în scurtul moment de respiro, pe când Spania cocheta cu democraţia şi socialismul – sunt ingredientele pe care regizorul José Luis Cuerda le foloseşte în acest film de o frumuseţe pastorală (director de imagine: Javier G. Salmones, muzica: Alejandro Amenábar) despre convingeri (morale, politice, religioase), memorie şi laşitate, despre fanatism şi pierderea inocenţei.

O poveste – de ce nu? – despre sacrificiu (deci, indirect, un film despre Hristos) şi preţul libertăţii, interesată nu atât de subtilităţile de limbaj ale artei cinematografice, cât de a reaminti că oroarea războiului lasă urme adânci peste ani.