skip to main |
skip to sidebar
Primăvara se apropie. De dimineaţă, la ora 7.45, când l-am dus pe Theodor la maşina de grădiniţă, toată strada era scăldată în lumina roşie a soarelui ce tocmai depăşise ultimul etaj al blocurilor din depărtare. Seara, pe la 9.30, când ne-am întors de la concert (Remus Georgescu - Suita burlescă; S. Rahmaninov - Concertul pentru pian şi orchestră nr. 3 în re minor op. 30; W.A. Mozart: Simfonia nr. 39 în Mi bemol major K.V. 543; dirijor: Ludovic Bàcs; solist: Viniciu Moroianu, care a mai interpretat solo, ca bonus, Preludiul de Skriabin), se zărea, printr-un halou de nori, o lună plină. De la primele sunete ale concertului pentru pian de Rahmaninov mi-am amintit de remixul jazz al lui Adrian Enescu din anii 70.
Primăvara se apropie. De dimineaţă, la ora 7.45, când l-am dus pe Theodor la maşina de grădiniţă, toată strada era scăldată în lumina roşie a soarelui ce tocmai depăşise ultimul etaj al blocurilor din depărtare. Seara, pe la 9.30, când ne-am întors de la concert (Remus Georgescu - Suita burlescă; S. Rahmaninov - Concertul pentru pian şi orchestră nr. 3 în re minor op. 30; W.A. Mozart: Simfonia nr. 39 în Mi bemol major K.V. 543; dirijor: Ludovic Bàcs; solist: Viniciu Moroianu, care a mai interpretat solo, ca bonus, Preludiul de Skriabin), se zărea, printr-un halou de nori, o lună plină. De la primele sunete ale concertului pentru pian de Rahmaninov mi-am amintit de remixul jazz al lui Adrian Enescu din anii 70. 
No comments:
Post a Comment