„Spui: cum poate Freud reduce totul la instinct sexual? Dar instinctul sexual e totul, e Erosul care singur dă fiinţei organice ieşirea din precaritatea mortalităţii, deci îi dă caracter de fiinţă. (În fond nu clasifică şi Linné plantele după caracterele lor sexuale?) Spui: cum poate Pavlov căuta totul în salivă? Dar saliva e totul, e expresia Foamei, care singură scoate fiinţa organică din precaritatea dispariţiei individuale şi îi dă caracter de fiinţă. Spui: cum poate Heidegger reduce totul la Angst? Dar îngrijorarea e totul, e expresia Fricii care singură scoate fiinţa organică din izolarea individuaţiei ei şi-o pune în contact cu „marele Tot”, dându-i astfel, la orice nivel, caracter de fiinţă.Aşadar, Frica, Foamea, Erosul – ce păruseră simple componente ale fiinţei organice – se pot ridica de fiecare dată la funcţia întregului. Căci aceasta e schema vieţii, ca partea să se ridice la puterea întregului – ca şi a theoriei!
Frică – Foame – Eros sunt necesităţi. Logos-ul e libertate.”
(Constantin Noica – Jurnal de idei)
No comments:
Post a Comment